Faceți căutări pe acest blog

Lista mea de bloguri

sâmbătă, 25 decembrie 2010

Poveste cu Mos Gerila

"Poveste cu Moş Gerilă" sau "Cum mi-au fost tăiate aripile de afacerist"

Aveam şase ani împliniţi şi într-o dimineaţa înzăpezită de decembrie unchiul meu Moni mi-a adus acasă o sanie .
Nou nouţa, strălucea cu şipcile de lemn proaspat vopsite si cu şinele lucioase in holul casei si mă imbia să cobor in Cismigiu, să-mi iau prietenii care se băteau deja cu zăpada in gradină si sa mergem pe deluşorul de pe Schitul Magureanu , sa ne dam cu sania pe caţiva metrii prăpădiţi în panta care porneşte de la biserică.
Sania cea veche stătea azvarlita intr-un colt, devenise de-odata inutila şi incurca acum ieşirea din apartament.
Mi-a venit o idee nastrusnica, s-o vand.
Am coborat iute scarile blocului, am iesit in gangul unde statea portarul, tatal lui Costel. Cumparati o sanie pentru Costel? Da, zice portarul fara sa clipeasca. Iti dau zece lei. – Cinşpe vreau!

Imi da banii, ies afara in gradina si chem toata gaşca să vina cu mine la "Spicu'" ca fac cinste cu pateuri şi amandine la un leu cincizeci bucata.

Zis şi făcut, am pornit-o pe cărările acoperite cu zapada pana la faimosul colţ de pe bulevardul "6 Martie" unde gaseai pateurile si prajiturile poftite. Ne-am umplut burtile si banii luati pe saniuta au disparut in cateva clipe.

Pe la cinci tata s-a intors acasa de la "servici". A vazut sania noua si nu la multa vreme m-a intrebat unde e sania veche.

-Am vandut-o!

- Cuuum? Cui?

- Portarului pentru Costel!

- Cuum? Măgarul ăla a cumparat o sanie de la un copil de şase ani?

- A cumparat-o pentru Costel , Costel n-are sanie, acuma are.

-Si cat ţi- dat pe ea?

-Cinşpe lei!

Tata iese furios din casă, după o vreme se intoarce cu sania veche si cu mai putin cinşpe lei in buzunar.

- - Dă banii incoace!

- -Nu-i mai am!

- - Ce-ai făcut cu ei?

- - I-am mancat la Spicu'!

- - Dispari din fata mea! Ruşine să-ţi fie!

Pe 30 decembrie se tinea petrecerea cu Moş Gerilă pentru copiii personalului Ministerului Culturii, in sala de spectacole a Liceului Sava. Am intrat cu tata in sala plina, pe scena un brad urias, la poalele lui zeci de saculete cu cadouri si pe un fotoliu asezat Moş Gerilă cu o foaie de hartie in mana. Unul cate unul copiii erau chemati pe scena si primeau punga cu mandarine si eugenii, poate si un creion colorat si un glob pentru pomul de acasa.

Mi-a venit randul, am urcat pe scena si am intins mana sa-mi primesc cadoul. Ochii lui Moş Gerilă străluceau.

- Am auuuzit..... zice Moşu'.... că ţi-ai vandut sania!!!!

- ????

Sala de spectacole se scutura de rasetele publicului . Simţeam lacrimile de ruşine cum imi curg pe obraz.

- Promiţi?

- Ce?

- Că niciodată, dar niciodată n-ai să-ţi mai vinzi sania?

- Promit!

Şi aşa mi-am primit punga cu mandarine si eugenii. De-atunci nu mi-am mai vandut sania.

Şi mi-au luat ani buni să mă refac şi să indraznesc din nou să fac afaceri....

25.10.2010

Un comentariu: